joi, 28 noiembrie 2013

V-ati speriat de exploziile de la Cernobal si Fukushima?






Daca v-ati speriat ca exploziile nucleare de la Cernobal si Fukushima si ati intra in panica ca acestea au poluat planeta ,va rog sa nu va ingrijorati.Exista niste cretini care au poluat planeta ne un milion mai mult decat aceste 2 centrale inofensive,fata e ce au facut ei din 1945 pana in prezent.
Aveti mai jos un filmulet cu toate testele nucleare efectuare de USA ,Rusia,Australia si alti incostieti ca ei.
Ironia este ca un tartor american a nascocit taxa pe poluare pe care noi o platim la masini azi (asta ca o paranteza).

Eu inca nu realizez cate radiatii pot fi in atmosfera ,si lumea se intreaba de ce mor oamenii de cancer.
PAI ASTIA AU EXPLODAT PESTE 1000 de bombe fratii mei de plastic.

In ce lume traim?






CRBL - Romania nu-i jucaria ta (Piesa noua super)

Frustrări cu Biserica și Religia Organizată



Asta trebuie sa fie atutudinea unui om normal fata de religie,biserica si guvern.Cat ne vom mai lasa calcati in picioare?Cat vom mai rezista sa fim injositi de inclutii cu 2 clase care voteaza dupa cum le zice popa?
Ce credeati ca biserica nu are castig din partea guvernului?Va inselati.Biserica nu plateste taxe dar trebuie sa convinga enoriasii ca USL-ul este super ca asa vrea dumnezeu sa iasa la alegeri.In Romania asta exista 12 milioane de asistati social in care sunt inclusi bugetarii ,care si ei sunt asistati social,ca nu fac nimic pentru cetatea si 4 milioane de angajati la particular care PLATESC IMPOZITE.Noi astia 4 milioane sustinem toti incultii si puturosii ca sa aiba bani fara sa munceasca.Copii mor de foame,nu au case dar noi facem cacaturi de biserici.Treziti-va dracu odata.Rugaciunea nu ne va ajuta ci doar munca.Nu exista acolo sus nimic care sa ne arunce ceva pe degeaba din cer.Trebuie sa muncesti ca sa ai.




miercuri, 27 noiembrie 2013

Cum se face o podea flotanta cu Vibro-FM si FS.Izolatie la zgomot de impact

Izolatie fonica la zgomot de impact

Zgomotul de impact reprezinta o mare problema in special in casele moderne (construite cu metode noi).
O podea flotanta ajuta foarte mult la izolarea la zgomote de impact (pasi pe podea de lemn,zgomote de la masini de spalat,diverse vibratii si zgomote structurale)


Pentru a costrui o podea flotanta avem nevoie de un mediu drept.Acesta se obtine cu o sapa sau o sapa autonivelanta.Dupa acesta operatiune se monteaza sistemele antivibratie.
Peste acestea se construieste un caroiaj din lemn,compus dintr-un numar de doua randuri de grinzi sau doar un rand (vezi foto).
Intre grinzi se aseaza vata minerata de densitate mica,cu scopul de ase reduce undele stationare ce se vor crea in spatiul gol dintre podeaua originala si straturile de pardoseala.

Peste aceste grinzi,care sunt montate din 40 in  40 cm ,se monteaza un strat de OBS de18 mm.Peste se poate monta orice finisaj pe baza de lemn (parchet lemn masiv,parchet triplu stratificat,parchet laminat etc).

Sistemele antivibratie se monteaza din 50 in  50 cm.
Se pot monta grinzile si din 60 in 60 cm dar atunci va trebuie sa folosim 2 straturi de OSB de 18 mm.












http://www.proaudiostore.ro/


http://www.proaudiostore.ro/categoria/12-Izolatie-Fonica

http://www.proaudiostore.ro

http://izolatiefonica.blogspot.ro/


marți, 26 noiembrie 2013

Proprietatile acustice ale lemnului

Proprietatile acustice ale lemnului



Cele mai frumoase si decorative panouri acustice se fac din lemn sau din produsele derivate din acesta.Pe langa design,lemnul are niste propietati acustice deosebite.

Cateva exemple de panouri acustice sau finisaje acustice pe baza de lemn.








Propietatile acustice ale lemnului 

Absorbtie


Comparativ cu alte materiale ,chiar cu densitati mai mari,lemnul conduce mult mai bine sunetul.Datorita acestei proprietati ,lemnul este folosit si la constructia instrumentelor muzicale.
     Absorbtia sonora este o capacitate a lemnului de a absorbi o parte a energiei sunetului.Absorbtia acustica a lemnului este mult mai buna la lemnul cu densitate mare ,la lemnul cu suprafete neregulate sau la lemnul neomogen.Absorbtia sonora creste odata cu grosimea lemnului.Se foloseste la tratamentul acustic al salilor de concerte,sali de spectacole,studio tv/radio,studio inregistrari,sali de repetitii si de conferinta.



Izolatia fonica oferita de lemn

Izolatia fonica este capacitatea unui perete de lemn de a reduce intensitatea unui sunet (zgomot) care trece prin el.Pentru izolarea fonica este bun lemnul de esenta moale (exact invers ca la absorbtie ,unde lemnul masiv,greu,este foarte bun).Lemnul de esenta tare nu este bun izolator fonica.Acesta fraza poate fi declarata ca regula de baza.

Bineinteles ,pentru izolarea fonica cu lemn,se mentine aceiasi regula : totul se face pe baza de masuratori de zgomot si montajul se face continuu ,fara pauze,gauri,spatii goale.


Urmariti-ne si pe facebook
https://www.facebook.com/ProiecteDiverseDiy



http://www.proaudiostore.ro/index.php

Lemnul - Definitii,Proprietati si intrebuintari

Lemnul


                        Romania are pe teritoriul ei (asta daca se mai opresc astia din defrisat ) toate dipurile de lemn,de la esentele tari la cele moi.Lemnul se extrage din arbusti,arbori,subarbusti si liane.Cel mai bun si rezistent lemn se extrage din trunchiul arborilor.Acest lucru se datoreaza faptului ca trunchiul are cele mai multe inele anuale de crestere in raport cu crengile.

                Speciile din care se extrage lemnul sunt urmatoarele:

  • rasinoase sau conifere (brad,molid,pin,duglas,larice)
  • foioase (esenta tare :fag,stejar,frasin,ulm,paltin,jugastru,artar,carpen ; Esenta moale :tei,plop,mesteacan,salcie,anin)

          In constructii ,cea mai larga utilizare o au rasinoasele .Acest lucru se datoreaza faptului ca rasinoasele au o structura simpla si uniforma,durabilitate ridicata,propietati si rezistente mecanice ridicate.
Mitul romanesc care spune ca bradul este folosit in constructii doar pentru ca este ieftin ,este total eronat.Daca am folosi un lemn de esenta tare pentru grinzi ,am putea sa ne trezim cu toata constructi in cap.explicatia este ca aceste esente mari au densitate mare si nu sunt eleastice indeajuns pentru a suporta greutati mari.In constructii sunt folositi doar ca stalpi verticali ,nu si ca grinzi.
             
         Lemnul este un material neomogen,alcatuit dintr-un numar mare de celule vegetale.Cu cat numarul celulelor vegetale este mai mare cu atat esenta lemnului este mai tare.Deci avem si o densitate mai mare.

Inelele anuale de crestere reprezinta cantitatea de lemn formate intr-o perioada vegetativa de un an.Inelul anual are doua zone:
  1. Lemnul timpuriu de primavara
  2. Lemnul tarziu de toamna
Acestea doua se deosebesc atat prin aspect cat si ca densitate si rezistenta.Prin inelele anuale de crestere se poate determina varsta arborelui.

Foarte des,lemnul prezinta unele defecte care limiteaza utilizarea lui in cosntructii.Aceste defecte sunt de 2 feluri:
  1. Defecte care micsoreaza rezistenta lemnului
  2. Defecte care influenteaza negativ aspectul lemnului
Defectele lemnului sesizabile inainte de debitare:
  • defecte de forma ale trunchiului
  • defecte de structura
  • noduri
  • crapaturi
  • galerii de insecte
  • coloratii anormale
Defectele lemnului sesizabile dupa debitare:
  • Neregularitatea latimii inelelor anuale de crestere
  • Fibra creata
  • Fibra incalcita
  • Lemnul de compresiune (atentie maxima la acest defect cand cumparati lemn pentru construtii;aceste defect este explicat mai pe larg in acest articol)
  • Excentricitate

              Dupa cum am precizat sa vorbim un pic despre lemnul de compresiune.Mare atentie cand cumparati lemn,sa nu aibe acest defect.Defectul numit lemnul de compresiune apara in special la rasinoase si consta in ingrosarea puternica a lemnului tarziu ,din inelele anuale,care prind o culoare rosu-brun inchis.Arborii cu acest defect au o forma finala ovala ,cu inima excentrica.Structura ,compozitia chimica si propietatile lemnului de compresiune difera mult de cele ale lemnului normal .Piese confectionate din acest lemn (usi,ferestre,grinzi,lambriuri etc;) se deformeaza puternic (arcuire maxima) si uneori crapa foarte rau dupa uscare.A nu se confunda cu molidul care are o culoare usor rosiatic.Lemnul de compresiune are culoare ruginei.L-am intalnit in foarte multe depozite de lemn si nici cei care il vindeu nu stiau ce anume au in stoc.


Proprietatile Lemnului

Proprietati fizice

  • densitate (reprezinta raportul dintre masa lemnului si volumul aparent.Volumul aparent are acesta denumire pentru lemnele pot avea si goluri nevizibile inainte de debitare.Densitatea este necesara pentru calcului incarcarii cladirilor si pentru a calcula dimensiunile pentru trasport.Deoarece densitatea este influentata de umiditatea lemnului,trebuie precizat,printr-un indice ,si umiditatea lemnului in momentu;l determinarii masei si volumului)

  • umiditate (umiditarea lemnului reprezinta cantitatea de apa pe care  o contine lemnul si se simbolizeaza cu U.Umiditatea lemnului se masoara cu un aparat special.Clasificarea lemnului in fuctie de umiditate:
  1. Lemn Verde U>30%
  2. Lemn Zvantat U=24-30%
  3. Lemn Semiuscat U=18-24%
  4. Lemn Uscat U=<18%
  5. Lemn Anhidru U=0%

Valori recomandate pentru anumite umiditati

  • U=8-12% mobila,parchet
  • U=10-13% ferestre,usi pentru exterior
  • U=12-15% Foisoare ,balcoane,lambriuri pentru exterior
  • U-19-20% Podele lemn,astereala


  • dilatarea si contractia ( se datoreaza cresterii continutuli de apa din lemn.Umiditatea creste,lemnul se dilata;umiditatea scade ,lemnul se contracta.Lemnul care se dilata cel mai mult,radial,longitudinal si tangential este nucul.Lemnul care se dilata cel mai putin este bradul)

  • culoare 
  • miros
  • textura

Proprietatile termice ale Lemnului



Aici ne referim la comportarea lemnului fata de caldura .Conductivitatea termica este propietatea unui corp de a conduce caldura.In cazul lemnului conductivitatea termica este influentata de urmatorii factori:
  • Densitate:conductivitatea termica se mareste odata cu cresterea densitatii,deci lemnul greu ,de esenta tare,conduce mai bine caldura.
  • Umiditate:conductivitatea termica a lemnului creste direct proportional cu cresterea umiditatii
  • Temperatura:la temperatura mai ridicata,conductibilitatea termica creste
In comparatie cu alte materiale ,conductibilitatea termica a lemnului este redusa ,deci se poate folosi la izolarea termica a constructiilor.


Caldura Specifica

Caldura specifica reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru a ridica temperarura unui kg de lemn cu 1 grad celsiu.Caldura specifica a lemnului este mult mai mare in raport cu alte materiale ,deci ,la o cantitate de caldura data,lemnul va atinge o temperatura mai mica decat alte materiale.

Propietatile electrice ale lemnului

Resistenta electrica-lemnul uscat este un foarte bun izolator electric.Are o rezistenta electrica mare.Rezistenta scade invers proportional cu umiditatea.

Rezistenta magnetica


Lemnul are proprietatea de a nu se magnetiza.

Proprietatile Mecanice

Plasticitate - se aplica tratamente specifice de plastifiere (aburi) pentru ca lemnul sa poata fi folosit  in diverse forme curbate.Cele mai bune pentru curbat sunt:fagul,ulmul,frasinul,stejarul.Lemnul tanar se indoaie mai usor.

Rezistenta la alungire- cea mai buna rezistenta la alungire o au rasinoasele,apoi foioasele moi,si cea mai slaba rezistenta la alungire o are lemnul de esenta tare.

Rezistenta la compresiune a lemnului-este rezistenta lemnului la forte care tind sa-l comprime,paralel si/sau perpendicular pe fibre.

Duritatea lemnului-rezistenta la patrunderea in interiorul sau a unui material mai tare (ciuie,suruburi,scoabe).Lemnul are duritatea maxima in sectiunea trasversala.

Rezistenta la smulgerea cuielor si a suruburilor este importanta deoarece acesta metoda de imbinare este foarte folosita in constructii.In raport cu pozitia cuiului fata de directia fibrelor,s-a constatat ca rezistenta este maxima in cazul in care cuiele se introduc tangential in lemn si minima cand cuiele se introduc paralel cu fibrele.

Durabilitatea lemnului- rezistenta sa in timp.Cele mai durabile specii de lemn sunt cele care contin substante tanante sau cele cu rasini.Cea mai mare durabilitate o are lemnul care este pastrat in aer liber,in contact cu solul sau partial ingropat in pamant.





Viteza sunetului in diverse medii

Viteza sunetului


Viteza sunetului in aer este de 343 m/s,iar in apa 1433 m/s.
Mai jos aveti un tabel cu viteza sunetului in diferite medii.

MediuViteza sunetului in metrii pe secunda
(m/s)
Aluminum6420
Beriliu12890
Alama3475
Caramida4176
Beton3200 - 3600
Cupru4600
Pluta366 - 518
Diamant12000
Sticla3962
Sticla Borosilicata5640
Aur3240
Granit5950
Lemn de esenta tare3962
Fier5130
Plumb1158
Plexiglas2680
Cauciuc Natural1830
Cauciuc prelucrat la cald40 - 150
Argint3650
Otel6100
Inox5790
Titan6070
Apa1433
Lemn,OSB,Placaj3960
Lemn de esenta medie si tare3300 - 3600

A se observa ca materialele prin care sunetul trece cu o viteza relatic mica sunt acele materiale care se folosesc la producerea materialelor pentru izolare fonica si absorbtie.
Exemple:

luni, 25 noiembrie 2013

Densitatea diverselor materiale folosite uzual

Denumirea kg/dm3
Acetona 0,792
Acid acetic 1,049
Acid cromic 5,21
Acid oxalic 1,653
Alabastru 2,7...2,8
Alama Am 58 8,5
Alama Am 60 8,5
Alama Am 63 8,44
Alama Am 70 8,51
Alama Am 80 8,65
Alama Am 85 8,73
Alama Am 90 8,9
Alama Cu Zn 40 Pb 8,5
Alama Cu Zn 33 Pb2 8,52
Alama Cu Zn 32 Pb2 8,52
Alama Cu Zn 40 Pbsn 8,5
Alama Cu Zn 40 Mn 2Al CuZn 38 Pb 2 Mn2 8,5
Alama Cu Zn 35 Mn 2Fe 8,5
Alama CuZn30Al5Fe3 Mn2 8,5
Alama AmX 1, 2, 3, 4 8,5
Alb de plumb 6,7
Alb de zinc 5,65
Aliaj de lipit Lp 2 11,1
Aliaj de lipit Lp 20 Sb 10,17
Aliaj de lipit Lp30 9,7
Aliaj de lipit Lp 30 Sb 9,6
Aliaj de lipit Lp37-Lp60 8,5
Aliaj de lipit Lp40-Lp50 8,9
Aliaj de lipit Lp 40 Sb 9,4
Aliaj de lipit Lp 65 8,7
Aliaj de lipit Lp 90 7,5
Aliaj de lipit Lp Ag0,5 11,1
Aliaj de lipit Lp Ag1,5 11,0
Aliaj de lipit Lp Ag 2Cd 9,6
Aliaj de lipit Lp Ag 15 p 8,4
Aliaj de lipit Lp Ag 19 8,7
Aliaj de lipit Lp Ag 25 6,9
Aliaj de lipit Lp Ag 40 Cd 9,3
Aliaj de lipit Lp Ag 50 Cd 9,3
Aliaj de lipit Lp Ag 45 9,1
Aliaj de lipit Lp Ag 65 9,7
Aliaj de lipit aluminiu 6,8
Alpaca (aliaj Cu-Ni-Zn) 8,7
Aluminiu table Al 99 2,7
Aluminiu turnat 2,5
Aliaj de aluminiu AlMgSi 2,7
AlSi1MgMn 2,7
Aliaj de aluminiu AlCu4Mg1,5Mn 2,77
Aliaj de aluminiu AlMnMg 2,64
Aminoplast 1,5
Ampora (masa celulara) 0,03
Andezit 2,6
Antracit 1,25
Apa de mare 1,03
Ardezie 2,8
Argila uda 2,0
Argila uscata 1,6
Argint (electrolitic, ciocanit sau turnat) 10,5
Argon 1,7839 × 10-3
Astralita 1,09
Aur turnat 19,25
Azbest (plăci) 1,2
Azbest cu cauciuc în plăci (pentru garnituri) 1,9
Azbest fara aer 2,6
Azbest lâna 0,15
Azbest pâslă 0,3
Azbest hârtie 0,9
Azbest carton 1,20
Azbociment 0,40
Azbotermit 0,55
Azbestomica 0,7
Azbozurit 0,6
Azot 1,2505×10-3
Bachelita 1,4
Balast îndesat 2,0
Banda de azbest 0,69
Banda de mica pe matase 1,75
Banda de mica pe sticla 2,0
Banda de sticla neutra neimpregnata 1,16
Banda de sticla impregnata 2,36
Banda Kopper 0,68
Banda Batist 0,80
Banda Uleiata 1,3
Bazalt 3
Benzen 0,879
Benzina 0,75
Beton simplu uscat (cu pietriş sau piatra sparta) 2,4
Beton asfaltic 2,4
Bitum 1,2
Bismut turnat 9,82
Bor 2,34
Borax anhidru 1,721
Bronz cu aluminiu CuAl9T 7,6
Bronz cu aluminiu BzA15 8,2
Bronz Bz14TBz12T 8,8
Bumbac 1,5
Calamina 7,5
Calcar de cochila 2,4
Calcar compact 2,7
Carbid 0,9
Carborundum 3,2
Carton asfaltat fara nisip (kg/m2 ) 1,5
Carton presat 1,42
Caolin (în saci) 2,4
Carton bitumat (fara strat de acoperire g/m2 ) 750
Cauciuc natural 0,95
Cauciuc
Plăci pentru garnituri 1,3
Cauciuc Buna S 0,92
Cauciuc PO-60 1,4
Cauciuc Perbunan 0,95
Cauciuc Neopren 1,20
Cauciucuri poliacrilice Elaprim, Hycar şi Krynak 1,1
Carbune brun 0,95
Carti si acte stivuite 1,0
Ceara 0,99
Celuloid 1,38
Ciment proaspat 3,2
Ciment întarit 2,3
Ciment varsat afânat 1,25
Cânepa 1,5
Clei 1,27
Clingherit 2,2
Cobalt 8,80
Cocs 0,5
Colofoniu 1,1
Combustibil pentru turboreactoare 0,795
Constantan 8,8
Corindon 3,9
Creta 2,3
Crom 7,19
Cuarţite în stare naturala 2,65
Cuarţite dupa ardere la 1450oC timp de o ora 2,5
Cupru electrolitic 8,94
Cupru laminat 8,95
Cupru turnat 8,8
Dacit 2,8
Diamant 3,45
Diatomita (mase izolatoare) calit.I 0,2
Diatomita (mase izolatoare) calit.II 0,3
Diatomita (mase izolatoare) calit.III 0,4
Diasil g/dm3 500
Diorit 3,0
Ebonita 1,2
Electrozi grafitaţi 1,6
Fenoplaste P 11 2,0
Ferodou 2,3
Flourita 3,2
Fonta bruta alba 7,6
Fonta cenuoie turnata în piese Fc 10 ; Fc15 ; Fc20 7,2
Fonta cu grafit nodular turnata în piese 7,2
Fonta lichida 7,0
Galatit 1,4
Galben de crom 6,123
Gheaţa (0 0 C) 0,90
Ghips ars 1,81
Ghips piatra 2,3
Ghips turnat 0,97
Glicerina 1,24
Gnais 2,8
Grafit carbon 2,5
Grafit electrotehnic 2,22
Granit 2,65
Granule electrotehnice din PVC g/cm3 1,3
Grunduri de pistol seria 3100 1,70
Grunduri brun roocate anticorosive seria 5040, 5041 1,25
Grund brun syntomin seria 5042 1,60
Gresii 2,6
Hârtie carton 1,42
Hârtie condensator 0,985
Hârtie de mica 1,5
Hârtie de tipar (50% pori) 0,97
Hârtie pentru cabluri 0,76
Hârtie parafinata 0,11
Huila 0,90
Ipsos pentru modelaj 1,0
Ipsos pentru pardoseli 1,1
Îngrasaminte chimice 1,3
Lacuri alcolith pentru lemn Seria 2001, 2002 /1, 2002 0,92
Lac de impregnare Seria 3400 0,86
Lemn de brad 0,55
Lemn de brad verde 0,95
Lemn de molid 0,55
Lemn de molid verde 0,75
Lemn de pin 0,60
Lemn de pin verde 0,70
Lemn de anin 0,70
Lemn de anin verde 0,80
Lemn de carpen 0,85
Lemn de carpen verde 0,95
Lemn de fag 0,75
Lemn de fag verde 0,95
Lemn de frasin 0,75
Lemn de frasin verde 0,85
Lemn de mesteacan 0,75
Lemn de mesteacan verde 0,95
Lemn de paltin 0,75
Lemn de paltin verde 0,95
Lemn de stejar 0,9
Lemn de stejar verde 1,0
Lemn de tei 0,55
Lemn de tei verde 0,75
Lemn de ulm 0,70
Lemn de ulm verde 0,96
Lignit 0,9
Lut 1,8
Linoleum 1,2
Magneziu 1,738
Mangal 0,3
Mangan 7,48
Manganina 8,4
Marmura 2,65
Mercur 13,55
Metacrilat de metil 0,945
Micalex 2,75
Micanita de colector 2,5
Micanita de formare 2,1
Micanita flexibila 2,0
Minereuri de fier 3,0
Miniu 9,07
Molibden 10,2
Moloz 1,4
Mortar de ciment întarit 2,1
Motorina 1,0
Mucava 0,50
Negru de fum 0,3
Nichel 8,89
Nichelina alba 6,5
Nichelina roşie 7,6
Nitroceluloza 65 Ce 1,39
Niobiu 8,56
Nisip uscat 1,6
Nisip umed 1,8
Oţel carbon 7,85
Oţel (cu 15% Ni, 5% Mn) 8,03
Oţel (cu 36% Ni) 8,13
Oţel (cu 50% Ni) 8,19
Oţel invar 8,7
Oţel (cu 10,5% Co) 7,8
Oţel (cu W 6%) 8,2
Parafina 0,9
Pasta de ipsos întarita 1,2
Pavele (calupuri stivite) 1,8
Pacura 1,0
Pamânt umed 1,8
Percril 1,18
Perii de carbune 1,60
Permalloy 8,59
Pertinax A 1,3
Pertinax B 1,4
Petrol lampant 0,81
Piatra ponce 0,65
Piele 1
Piei pentru curele de transmisie 0,8
Pirita 2,7
Piatra bruta şi bolovani 1,6
Pietrio uscat 1,6
Pietrio umed 1,7
Pânza de bumbac lacuita 1,1
Pânza bituminata g/m2 500
Pânza uleiata de matase naturala 1,1
Pânza uleiata din matase artificiala, grosimea 0,2 mm 1,1
Pâslă 0,4
Pâslă minerala cu liant bituminos 0,25
Pâslă pentru garnituri 0,36
Pâslă din fire de sticla g/m2 75...100
Plăci aglomerate PAL 0,85
Plăci fibrolemnoase PFL 0,85
Plăci nepresate din fibre de lemn 0,5
Plăci presate din fibre de lemn 0,7
Plăci extramoi din fibre de lemn 0,2
Plăci moi din fibre de lemn 0,4
Plăci semidure din fibre de lemn 0,8
Plăci dure din fibre de lemn 0,9
Plăci extradure din fibre de lemn 0,9
Plăci bitumate din fibre de lemn 0,4
Plăci de pluta expandata 0,15
Plăci triplu stratificate PAL 0,65
Plăci ondulate din PVC cu grosimea 1,2mm kg/m2 2,0
Plăci ondulate din PVC cu grosimea 1,7 mm kg/m2 3,0
Plăci plane presate de azbociment 2,0
Plăci din beton celular autoclavizat pentru izolaţii termice 0,65
Plăci din azbest pentru garnituri 0,65
Plăci semirigide din vata minerala 0,35
Plăci ceramice, faianţa 1,1
Platina 21,45
Plexigum, plexiglas 1,2
Plumb 11,34
Pluta 0,3
Pluta aglomerata în foi 0,35
Pluta expandata si aglomerata cu bitum (plăci) 0,18
Pluta expandata (plăci) Superex 0,15
Plăci de pluta aglomerata pentru garnituri de etanşare 0,31
Policlorura de vinil (26 vi) 1,38
Polistiren (17 vi) rezistent la ooc PAS-1 PAS-4 1,03
Polistiren expandat 0,020
Poliamide (75 Po) 1,08
Poliuretane (U 50) 1,21
Poliuretan în elemente sandwich 0,046
Polietilena (15 vi) 0,92
Porţelan tehnic 2,48
Porţelan electrotehnic 2,48
Preopan 1,5
Profir 2,8
Rumeguş de lemn 0,2
Sacâz 1,08
Sare de bucatarie roca 2,2
Sare de bucatarie bulgari sau macinata 1,2
Seu 0,95
Siliciu 2,4
Sienit 2,8
Silumin 2,6
Sârma de cupru 8,9
Şmirghel 4,0
Smoala 1,3
Sodiu 0,97
Spume poliuretanice flexibile 0,03
Spuma poliuretanica de înalta rezilienţa 0,03
Spuma poliuretanica rigida pentru izolaţii 0,035
Spuma poliutetanica rigida 0,06
Spuma poliuretanica rigida cu pieliţa integrala 0,6
Spuma poliuretanica semirigida integrala 0,06
Spuma rigida de polistiren 0,06
Staniu 7,3
Sticlotextolit 1,75
Stibiu 6,62
Sticla de geamuri 2,5
Sticla de cuarţ 2,2
Sticla organica 1,2
Sticril 1,14
Şamota 2,05
Şelac 1,2
Tabla de Alama 8,5
Tabla silicioasa E I-3,6 7,85
Talc 2,7
Textolit A 1,3
Textolit B 1,4
Trahit 2,6
Travertin 2,6
Tufuri vulcanice 1,
Tub pertinax 1,10
Titan 4,43
Ţigle 0,64
Ţipirig 1,55
Ţitei 1,0
Ulei alb uşor 0,88
Ulei de turbina Tb 19, Tb 25, Tb30, Tb 36 0,9
Ulei mineral pentru osii "tip 60" 0,935
Uleiuri minerale neaditive pentru compresoare K 40 0,926
Uleiuri minerale neaditive pentru motoare M20-50 0,9
Uleiuri pentru tratamente termice TT 25 0,897
Uleiuri hidraulice aditivate H12; H20; H30; H38 0,903
Vanadiu 6,0
Var hidraulic varsat 1,2
Var pasta 1,4
Var nestins în bulgari 1,0
Vata minerala 0,25
Vata minerala (plăci semirigide) 0,35
Vata de sticla 0,15
Vinilin 1,4
Vopsele intermediare seria 5200 1,1
Vopsea intermediara pentru PFL seria 5220 1,4
Wolfram 19,3
Xilolit (plăci) 1,6
Y- Sn 89 -Aliaj antifricţiune 7,39
Y- Sn 83 -Aliaj antifricţiune 7,6
Y- Sn 80 -Aliaj antifricţiune 7,7
Y- Pb Sn 10 -Aliaj antifricţiune 9,7
Y- Pb Sn 6 Cd -Aliaj antifricţiune 9,8
Y- Pb 98 -Aliaj antifricţiune 10,5
Y- Al Sb 5 -Aliaj antifricţiune 2,8
Y- Al Sn 6 Cu Ni -Aliaj antifricţiune 2,9
Zgura expandata (în gramada) 1,0
Zgura 2,4
Zahar (rafinat) 1,6
Zinc laminat 7,13
Zinc topit 7,0




Pentru afla densitatea per metru cub cifra se inmulteste cu 1000.